Arhiepiscopia Bisericii Armene
Istoric
Armenia a fost primul stat care a adoptat creștinismul ca religie oficială, în anul 301. Armenii au ajuns în Moldova încă din secolul al XIV-lea, ca negustori și meșteșugari, și au ridicat biserici la Suceava, Botoșani, Iași și Roman.
În secolul al XVII-lea, mulți armeni s-au așezat în Transilvania, la Gherla (Armenopolis) și Dumbrăveni; aceste comunități au trecut la Biserica Catolică (armeano-catolici). Comunitățile apostolice au continuat în Moldova, Țara Românească și Dobrogea.
După genocidul armean din 1915, România a primit numeroși refugiați. Astăzi comunitatea este mică, dar păstrează biserici vechi, mănăstiri, hacikare și o viață culturală activă, prin Uniunea Armenilor din România.
Credință și practică
Biserica Apostolică Armeană face parte din familia Bisericilor Ortodoxe Orientale. Liturghia (Badarak) se celebrează în armeana clasică, cu un altar ridicat, închis la anumite momente de o cortină.
Repere în timp
301
Armenia adoptă creștinismul ca religie de stat
sec. XIV
Primele comunități armene în Moldova
1512
Ctitorirea Mănăstirii Hagigadar, lângă Suceava
1915
Genocidul armean; refugiați primiți în România
Personalități marcante
Mesrop Maștoț
c. 362 – 440
Creatorul alfabetului armean
Spiru Haret
1851 – 1912
Matematician și ministru al educației, de origine armeană
Garabet Ibrăileanu
1871 – 1936
Critic literar, de origine armeană
Lăcașuri reprezentative
Mănăstirea Hagigadar
Suceava
Mănăstire armeană din 1512, loc de pelerinaj
Mănăstirea Zamca
Suceava
Ansamblu armenesc fortificat din secolul al XVII-lea
Biserica Armenească
București
Catedrala arhiepiscopiei (1911–1915)
Biserica armenească
Constanța
Lăcașul comunității armene din Dobrogea
Surse: Recensământul populației și locuințelor 2021 și 2011 (INS); Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor; Secretariatul de Stat pentru Culte; site-ul oficial al cultului.