Sfântul sau sărbătoarea căreia îi este închinată o biserică; în ziua hramului, comunitatea face o mare sărbătoare.
Fiecare biserică are un hram, ales la sfințire: un sfânt (Sfântul Nicolae, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil) sau o sărbătoare (Adormirea Maicii Domnului, Înălțarea). Icoana hramului stă pe iconostas, iar numele lui apare adesea în denumirea bisericii.
Ziua hramului este sărbătoarea comunității: se face priveghere, Liturghie arhierească, se împart pachete și mâncare pelerinilor. La mănăstirile mari, hramul adună zeci de mii de oameni.
Vezi și
- PelerinajCălătorie făcută din credință la un loc sfânt: o mănăstire, moaștele unui sfânt, Ierusalimul, Mecca sau mormântul unui țadic.
- PriveghereSlujba lungă de noapte din ajunul marilor sărbători și al hramurilor, care unește Vecernia cu Utrenia.
- SlavaSărbătoarea sfântului ocrotitor al familiei, specifică sârbilor ortodocși; se moștenește din tată în fiu.
Din aceeași categorie
- AdventCele patru săptămâni de pregătire pentru Crăciun în tradiția apuseană; se aprinde câte o lumânare pe coroana de Advent în fiecare duminică.
- BoboteazaSărbătoarea Botezului lui Hristos în Iordan, pe 6 ianuarie; se sfințește Aghiasma Mare, adesea la râu sau la lac.
- Corpus ChristiSărbătoarea catolică a Euharistiei, cu procesiune pe străzi, cu Preasfântul Sacrament purtat în ostensoriu.
- CrăciunSărbătoarea Nașterii lui Hristos, pe 25 decembrie (sau pe 7 ianuarie, la cei care țin stilul vechi).
- Cruce roșie (în calendar)Semnul din calendarul ortodox pentru sărbătorile mari; în aceste zile se merge la biserică și nu se lucrează.
- Dezlegare (la pește, vin și untdelemn)Zi din post în care, prin excepție, este îngăduit peștele (sau vinul și uleiul); e marcată în calendarul ortodox.