Clădirea în care se adună o comunitate neoprotestantă; interiorul e simplu, fără icoane, cu amvon, cor și adesea baptisteriu.
Casele de rugăciune baptiste, penticostale, adventiste sau ale creștinilor după Evanghelie sunt sobre: bănci orientate spre amvon, versete biblice pe pereți, loc pentru cor și orchestră. Accentul cade pe predică, cântarea comunității și rugăciune.
Vezi și
- AdunareComunitatea locală de credincioși neoprotestanți; membrii își spun unii altora „frate” și „soră”.
- AmvonLocul înălțat de unde se citește Evanghelia și se ține predica; în bisericile protestante e centrul lăcașului.
- BaptisteriuBazinul cu apă în care se botează prin scufundare completă; în casele de rugăciune neoprotestante se află adesea în spatele amvonului.