Cel care a construit sau a sprijinit construirea unei biserici sau mănăstiri; biserica se numește ctitoria lui.
Ctitorii pot fi domnitori, boieri, ierarhi, negustori sau o întreagă comunitate de săteni. Ei sunt pomeniți la fiecare slujbă și sunt pictați în tabloul votiv, ținând în mâini macheta bisericii.
Multe mănăstiri românești sunt ctitorii domnești: Putna și Voronețul (Ștefan cel Mare), Curtea de Argeș (Neagoe Basarab), Hurezi (Constantin Brâncoveanu).
Vezi și
Din aceeași categorie
- CardinalÎnalt ierarh catolic numit de papă, consilier al său; cardinalii sub 80 de ani îl aleg pe noul papă în conclav.
- Cântăreț bisericescCel care cântă răspunsurile și cântările slujbelor la strană; la sate i se mai spune dascăl sau țârcovnic.
- DiaconPrimul treaptă a preoției: diaconul ajută preotul la slujbe, rostește ecteniile și citește Evanghelia, dar nu săvârșește singur Tainele.
- DuhovnicPreotul la care un credincios se spovedește în mod obișnuit și care îl îndrumă în viața spirituală.
- EparhieTeritoriul condus de un episcop, alcătuit din mai multe protopopiate și parohii; la catolici se numește dieceză.
- EpiscopConducătorul spiritual al unei eparhii (episcopii); hirotonește preoți și sfințește biserici.