Rugăciunea rituală pe care musulmanii o fac de cinci ori pe zi, cu mișcări fixe: în picioare, aplecare, prosternare și șezut.
Namazul este unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului. Înainte de rugăciune, credinciosul își face abluțiunea (abdest). Rugăciunea se poate face oriunde, pe un loc curat, cu fața spre qibla, dar cea de vineri la prânz se face în comun, la moschee.
Siehe auch
- AbdestSpălarea rituală a mâinilor, gurii, nasului, feței, brațelor, capului și picioarelor, făcută înainte de rugăciune.
- Covor de rugăciuneCovorașul pe care musulmanul se roagă, pentru ca locul rugăciunii să fie curat; are adesea desenată o nișă orientată spre qibla.
- QiblaDirecția spre Kaaba din Mecca, spre care se întorc musulmanii la rugăciune; din România este spre sud-est.
- Rugăciunea de vineriRugăciunea de la prânz din ziua de vineri, făcută în comun la moschee, cu predică; este cea mai importantă rugăciune a săptămânii.
In derselben Kategorie
- EzanChemarea la rugăciune rostită de muezin de cinci ori pe zi; începe cu „Allahu Akbar” („Dumnezeu este cel mai mare”).
- HagialâcPelerinajul la Mecca, pe care fiecare musulman e dator să-l facă o dată în viață, dacă are sănătatea și mijloacele; cine l-a făcut se numește hagiu.
- HutbePredica rostită de imam de pe minbar la rugăciunea de vineri și la sărbătorile de Bayram.
- PelerinajCălătorie făcută din credință la un loc sfânt: o mănăstire, moaștele unui sfânt, Ierusalimul, Mecca sau mormântul unui țadic.