Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Istoric
Biserica Greco-Catolică s-a născut din unirea cu Biserica Romei a unei părți a clerului și credincioșilor români din Transilvania, între 1697 și 1701. Și-a păstrat ritul bizantin, limba română, calendarul și preoții căsătoriți, acceptând autoritatea papei.
Blajul a devenit centrul ei: aici au funcționat, din 1754, primele școli românești din Transilvania, iar cărturarii Școlii Ardelene au demonstrat latinitatea limbii și a poporului român. Biserica a avut un rol central în emanciparea românilor ardeleni; episcopul Iuliu Hossu a citit Declarația de Unire la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
În 1948, regimul comunist a desființat Biserica; bunurile i-au fost trecute Bisericii Ortodoxe, iar toți episcopii au fost arestați. A supraviețuit în clandestinitate până în decembrie 1989, când a fost repusă în drepturi. În 2019, Papa Francisc i-a beatificat la Blaj pe cei șapte episcopi martiri.
Credință și practică
Slujbele sunt aproape identice cu cele ortodoxe (Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iconostas, icoane), cu pomenirea papei. Credința este cea a Bisericii Catolice.
Repere în timp
1697–1701
Unirea cu Biserica Romei
1754
Deschiderea școlilor de la Blaj
1853
Înființarea Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș
1918
Iuliu Hossu citește Declarația de Unire la Alba Iulia
1948
Desființarea Bisericii de către regimul comunist
1989–1990
Repunerea în drepturi
2019
Beatificarea celor șapte episcopi martiri, la Blaj
Personalități marcante
Inochentie Micu-Klein
1692 – 1768
Episcop, luptător pentru drepturile românilor ardeleni, fondatorul Blajului cultural
Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior
sec. XVIII–XIX
Corifeii Școlii Ardelene
Iuliu Hossu
1885 – 1970
Episcop de Cluj-Gherla, cardinal; a citit Declarația de Unire din 1918
Alexandru Todea
1912 – 2002
Cardinal, păstorul Bisericii în clandestinitate și la renaștere
Lăcașuri reprezentative
Catedrala „Sfânta Treime”
Blaj
Catedrala mitropolitană, centrul istoric al Bisericii
Câmpia Libertății
Blaj
Locul Adunării Naționale din 1848 și al beatificării din 2019
Catedrala „Schimbarea la Față”
Cluj-Napoca
Catedrala eparhiei de Cluj-Gherla
Catedrala „Sfântul Nicolae”
Oradea
Catedrala barocă a eparhiei de Oradea
Surse: Recensământul populației și locuințelor 2021 și 2011 (INS); Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor; Secretariatul de Stat pentru Culte; site-ul oficial al cultului.
