Pânză sfințită de episcop, cu punerea în mormânt a lui Hristos pictată pe ea; fără antimis nu se poate săvârși Liturghia.
Antimisul (din greacă: „în loc de masă”) este o bucată de pânză dreptunghiulară, semnată de episcop, în care sunt cusute adesea părticele de moaște. Stă împăturit pe Sfânta Masă și se desface în timpul Liturghiei.
Prin antimis, episcopul îi dă preotului binecuvântarea de a sluji în acea biserică.
Siehe auch
In derselben Kategorie
- AghiasmăApă sfințită de preot; Aghiasma Mare se face la Bobotează, iar Aghiasma Mică oricând, la sfințirea caselor sau a lucrurilor.
- AnafurăBucățelele de pâine binecuvântată împărțite credincioșilor la sfârșitul Liturghiei; se mănâncă cu evlavie, pe nemâncate.
- CandelăVas mic cu ulei și fitil care arde înaintea icoanelor, în biserică și în casele credincioșilor.
- CădelnițăVasul de metal atârnat de lanțuri, în care arde tămâia; preotul tămâiază icoanele și credincioșii.
- ChivotCutie de metal, adesea în formă de biserică, așezată pe Sfânta Masă, în care se păstrează Sfânta Împărtășanie pentru bolnavi.
- ColivăGrâu fiert, îndulcit și ornat cu o cruce, adus la biserică la pomenirea celor morți și la unele sărbători.