
- Construit 1913
- Otoman / islamic
- Monument istoric de interes național · CT-II-m-A-02796
Despre lăcaș
Situată în inima zonei istorice a Constanței, la câțiva pași de Piața Ovidiu, Carol I, cunoscută și sub numele de Geamia Regelui sau Kral Camisi, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură religioasă din Dobrogea și un simbol al diversității culturale și confesionale a orașului.
Ridicată între anii 1910 și 1913, la inițiativa regelui Carol I, moscheea reprezintă un omagiu adus comunității musulmane din Dobrogea. Edificiul impresionează prin arhitectura sa monumentală, cupola impunătoare și de 47 de metri, de unde se deschide o panoramă asupra Peninsulei Constanța și a portului.
Lăcașul îmbină elemente arhitecturale orientale, bizantine și românești, reflectând istoria multiculturală a regiunii. În interior se păstrează un valoros covor oriental provenit de pe fosta insulă Ada Kaleh, una dintre piesele de patrimoniu remarcabile ale comunității musulmane din România.
Moscheea Carol I este și astăzi un lăcaș de rugăciune, dar și un important obiectiv cultural și turistic, fiind inclusă în Lista Monumentelor Istorice, în categoria A, de interes național.
Planifică vizita
Acces
Acces ușor- Drumul:
- Asfaltat
- Parcare:
- Nu
- Scaun cu rotile:
- Parțial accesibil
Bine de știut
- Fotografiere:
- Permisă, fără bliț
- Taxe:
- 6 lei
- Ținută:
- Ținută decentă. Pentru femei - capul și umerii acoperiți, în semn de respect
În toate lăcașurile de cult musulman, accesul înăuntru se face doar desculț.
Tur virtual 360°
Povești despre acest loc
Istoric și patrimoniu
Istoria Moscheii Carol I este strâns legată de dezvoltarea Constanței moderne și de relațiile dintre statul român și comunitatea musulmană din Dobrogea.
Edificiul a fost construit pe locul unei geamii mai vechi, cunoscută sub numele de Mahmudia, ridicată în jurul anului 1822, în perioada administrației otomane.
La începutul secolului al XX-lea, regele Carol I a inițiat construirea unei moschei monumentale, ca semn de respect față de comunitatea musulmană din Dobrogea, devenită parte a statului român în urma evenimentelor din 1878.
Piatra de temelie a fost așezată la 24 iunie 1910, în cadrul unei ceremonii la care au participat ministrul Spiru Haret, muftiul Hafuz Rifat, reprezentanți diplomatici ai Imperiului Otoman și autorități locale.
Proiectul arhitectural a fost realizat de Victor Ștefănescu, iar inginerul Gogu Constantinescu a avut o contribuție esențială la proiectarea structurii din beton armat. Lucrările au fost executate sub supravegherea inginerului Ion Niculcea.
Inaugurarea solemnă a avut loc la 31 mai 1913, în prezența regelui Carol I, a reginei Elisabeta, a reprezentanților comunității musulmane și a numeroase oficialități române și otomane.
Moscheea a devenit cunoscută și sub denumirea de „Kral Camisi”, însemnând „Moscheea Regelui”.
Unul dintre cele mai valoroase obiecte păstrate în interior este covorul oriental lucrat manual în renumitul centru de artizanat Hereke, din Turcia. Asociat cu sultanul Abdul Hamid al II-lea, covorul a aparținut inițial geamiei de pe insula Ada Kaleh, situată pe Dunăre.
În anul 1965, înainte ca insula să fie acoperită de apele lacului de acumulare creat prin amenajările hidroenergetice de la Porțile de Fier, covorul a fost adus la Constanța. Cu o suprafață de aproximativ 144 mp și o greutate de circa 490 kg, acesta reprezintă una dintre cele mai impresionante piese textile de patrimoniu islamic păstrate în România.
De-a lungul existenței sale, Moscheea Carol I a rămas un reper pentru comunitățile turcă și tătară din Dobrogea, dar și un monument reprezentativ pentru istoria conviețuirii interetnice și interconfesionale din Constanța.
Edificiul este clasat ca monument istoric de categoria A, cu codul LMI CT-II-m-A-02796, fiind recunoscut pentru valoarea sa arhitecturală, istorică și culturală.
Arhitectură
Moscheea Carol I reprezintă unul dintre cele mai interesante exemple de arhitectură religioasă de la începutul secolului al XX-lea din România, reunind influențe arabo-bizantine, maure și neoromânești.
Concepția arhitecturală, realizată de Victor Ștefănescu, s-a inspirat din arhitectura islamică a Anatoliei, fiind menționată ca model Marea Moschee din Konya, Turcia.
Edificiul se remarcă prin folosirea inovatoare a betonului armat, într-o perioadă în care această tehnologie era încă la început în arhitectura românească. Inginerul Gogu Constantinescu a contribuit la realizarea structurii cupolei și a minaretului, Moscheea Carol I fiind considerată una dintre construcțiile de referință ale utilizării timpurii a betonului armat în România.
Corpul principal, cu o suprafață de aproximativ 450 mp, este construit din piatră și cărămidă. Sala de rugăciune este acoperită de o cupolă cu diametrul de aproximativ 8 metri și o înălțime de circa 25 de metri.
Minaretul, realizat în stil maur, are o înălțime de aproximativ 47 de metri și este prevăzut cu o scară interioară în spirală, cu 140 de trepte. Aceasta conduce către balconul circular de unde chema odinioară credincioșii la rugăciune.
Accesul în ansamblu se realizează printr-un portal monumental din piatră de Dobrogea. Curtea interioară este delimitată de porticuri și include spații destinate abluțiunii, ritualul de purificare efectuat de credincioși înaintea rugăciunii.
Intrarea către sala de rugăciune este marcată de elemente decorative din marmură neagră și bronz, iar interiorul se remarcă printr-o cromatică dominată de albastru, verde, ocru și roșu.
Pereții sunt decorați cu motive geometrice, faianță colorată și inscripții caligrafice arabe, cu versete coranice și numele divine.
Un element central al spațiului de rugăciune este , nișa care indică direcția către Mecca. Alături se află minberul, amvonul folosit pentru , și kürsü, destinat lecturilor și învățăturilor religioase.
În interior se remarcă și covorul oriental de mari dimensiuni provenit de pe insula Ada Kaleh, care completează valoarea artistică și patrimonială a edificiului.
Prin sinteza sa arhitecturală și prin soluțiile constructive moderne pentru epoca respectivă, Moscheea Carol I constituie un exemplu de întâlnire între tradiția islamică, influențele bizantine și arhitectura românească de la începutul secolului al XX-lea.
Galerie foto
Recenzii
Încă nu există recenzii. Fii primul care spune cum a fost vizita.
Lăcașuri similare
Geamia Kumluk ConstanțaGeamia Kumluk, cunoscută și sub denumirea de Geamia Chiliei, este un lăcaș de cult musulman situat în Piața Chiliei din Constanța, pe strada Timișana. Cu o istorie religioasă documentată încă din perioada comunistă, geamia reprezintă un reper spiritual și cultural al comunității musulmane locale și al diversității confesionale dobrogene.
Geamia din Cobadin ConstanțaGeamia din Cobadin este un lăcaș de cult musulman situat în comuna Cobadin, județul Constanța, reprezentând un important reper al comunității turco-tătare locale.
Geamia din Eforie Sud - Karadeniz ConstanțaGeamia din Eforie Sud este un lăcaș de cult musulman construit la începutul secolului al XXI-lea, destinat comunității turco-tătare din localitate.





