Biserica Domnița Bălașa

Biserica Domnita Balasa, constructie in stil neoromantic si neobizantin, de dimensiuni mari, are planul in forma de cruce, la care se adauga absida poligonala a altarului. Din exterior, absidele laterale sunt incadrate de patru scari, deasupra carora se inalta patru turle octogonale. Turla mare a Pantocratorului se ridica deasupra centrului naosului.

Pictura interioara, in ulei, stil neorenascentist, a fost realizata de pictorii vienezi Kott si Rihofsky. Pe peretele vestic sunt infatisati Banul Manolache, Zoe Brancoveanu, Constantin Brancoveanu cu chivotul bisericii in mana, Domnita Balasa si mama acesteia, Marica Brancoveanu – ctitorii si familia acestora. Portretele noilor ctitori sunt pictate de Grigore Stoenescu. Pe peretele sudic sunt infatisati Justinian, Patriarhul Romaniei si Sf. Calinic de la Cernica (canonizat in timpul Patriarhului Justinian), iar pe peretele nordic Mitropolitul Primat Calinic Miclescu si Sf. Dimitrie Basarabov, hram nou alaturi de cel initial, Inaltarea Domnului. In interiorul lacasului se afla, in doua nise laterale, mormintele Domnitei Balasa (1693-1752), a sasea fiica a domnitorului Constantin Brancoveanu si al Domnitei Zoe Brancoveanu (1800-1892), sotia domnitorului Gheorghe Bibescu. “Intristarea”, monumentul funerar al Domnitei Balasa, este opera sculptorului I. Georgescu, iar monumentul Domnitei Zoe Brancoveanu a fost sculptat de Julles Roulleau. Usile de la intrare, catapeteasma si mobilierul sunt realizate de Petre si Mihai Babic. Vitraliile sunt executate la Munchen, iar policandrul, piesa de exceptie, este lucrat la Viena.

In perioada 1881-1885, in timpul domniei Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta a fost zidita actuala biserica „Domnita Balasa”, a patra pe aceste locuri. Efor a fost IPS Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, epitropi fiind N. Bibescu si T. Vacarescu.

Prima biserica ridicata pe aceste locuri, in anii 1743-1744, a fost ctitorita de Domnita Balasa si sotul ei marele ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. A fost daramata in 1871, iar pe locul altarului s-a pus o piatra comemorativa in 1883. In 1750, Domnita Balasa zideste alaturi de prima ctitorie, folosita apoi ca paraclis, pe locul bisericii de astazi, un al doilea lacas, cu hramul Inaltarea Domnului. In jurul bisericii s-a infiintat o scoala si un azil de batrani. Dupa cutremurul din 1838, acest lacas este daramat si se construieste o a treia biserica, cu acelasi hram, ctitorita de Safta Brancoveanu, fiica lui Th. Bals si a Profirei Rosetti, vaduva marelui ban Grigore Brancoveanu, fondatoarea Spitalului si a “Asezamintelor Brancovenesti”.