Glosar religios

Se mai numește: Chivotul Sfânt, Aron Kodesh

Dulapul împodobit de pe peretele dinspre Ierusalim al sinagogii, în care se păstrează sulurile Torei, acoperit cu o perdea (parochet).

Obiecte de cult

Se mai numește: Bat Mițva

Momentul în care un băiat evreu (la 13 ani) sau o fată (la 12 ani) devine responsabil(ă) în fața poruncilor religioase.

Slujbe și ritualuri

Se mai numește: teva, almemor

Podiumul înălțat din sinagogă, cu un pupitru, de pe care se citește Tora; în sinagogile tradiționale se află în mijloc.

Arhitectura lăcașului

Se mai numește: kosher, cușer, cașrut

Mâncarea permisă după legile iudaice (cașrut): fără carne de porc sau fructe de mare, fără carne amestecată cu lapte, animale sacrificate ritual.

Alte noțiuni

Se mai numește: neologie, status quo, ortodoxie iudaică

Curent modernizator al iudaismului din Ungaria și Transilvania secolului al XIX-lea; sinagogile neologe sunt mari, cu orgă sau cor.

Alte noțiuni

Se mai numește: Legea 489/2006

Comunitate religioasă recunoscută oficial de statul român; România are 18 culte recunoscute prin Legea 489/2006.

Alte noțiuni

Se mai numește: ezrat nașim

Spațiul separat pentru femei în sinagogile tradiționale — de obicei un balcon de jur împrejurul sălii.

Arhitectura lăcașului

Se mai numește: Sărbătoarea Luminilor, hanukia

Sărbătoare de iarnă de opt zile, în amintirea resfințirii Templului; în fiecare seară se mai aprinde o lumânare în hanukia.

Sărbători și posturi

Se mai numește: cantor, chazan

Cântărețul care conduce rugăciunile din sinagogă, cântându-le după melodii tradiționale.

Clerici și comunitate

Se mai numește: Ziua Ispășirii, Yom Kippur

Cea mai sfântă zi a anului evreiesc: zi de post total (25 de ore), rugăciune și căință, petrecută în mare parte la sinagogă.

Sărbători și posturi

Se mai numește: iarmulcă, yarmulke

Calota mică purtată de bărbații evrei pe cap, în semn de respect față de Dumnezeu; vizitatorii bărbați o poartă în sinagogă.

Veșminte

Se mai numește: piatră funerară evreiască

Piatra funerară dintr-un cimitir evreiesc, cu inscripție în ebraică și simboluri: mâini binecuvântând (cohanim), un ulcior (leviți), un sfeșnic.

Pictură și artă

Se mai numește: sfeșnicul cu șapte brațe

Sfeșnicul cu șapte brațe al Templului din Ierusalim, unul dintre cele mai vechi simboluri ale iudaismului.

Obiecte de cult

Cutiuța fixată pe tocul ușii caselor evreiești și al sinagogilor, care conține un pergament cu rugăciunea „Șema Israel”.

Obiecte de cult

Se mai numește: minyan

Numărul minim de zece adulți (în tradiția ortodoxă, bărbați) necesar pentru rugăciunea publică în sinagogă.

Clerici și comunitate

Se mai numește: Lista Monumentelor Istorice, LMI

Clădire protejată de lege pentru valoarea ei istorică sau artistică; are un cod în Lista Monumentelor Istorice (ex. SV-II-m-A-05674).

Alte noțiuni

Se mai numește: lumina veșnică

Candela care arde continuu în fața Aron ha-Kodeș, amintind de lumina menorei din Templul din Ierusalim.

Obiecte de cult

Se mai numește: pelerin

Călătorie făcută din credință la un loc sfânt: o mănăstire, moaștele unui sfânt, Ierusalimul, Mecca sau mormântul unui țadic.

Slujbe și ritualuri

Se mai numește: Paștele evreiesc, Pessach

Sărbătoarea ieșirii evreilor din robia egipteană; timp de opt zile nu se mănâncă pâine dospită, ci azimă (mațot).

Sărbători și posturi

Se mai numește: Cartea Psalmilor

Cartea celor 150 de psalmi din Vechiul Testament; e citită la toate slujbele și cântată în toate tradițiile.

Cărți și texte

Se mai numește: rav, rabi, șef-rabin

Învățătorul și conducătorul spiritual al unei comunități evreiești, cunoscător al Torei și al Talmudului.

Clerici și comunitate

Se mai numește: Anul Nou evreiesc, Rosh Hashanah

Anul Nou evreiesc, toamna; se sună din șofar (cornul de berbec) și se mănâncă mere cu miere, pentru un an dulce.

Sărbători și posturi

Se mai numește: templu, beit knesset

Lăcașul de rugăciune și de studiu al evreilor; sinagogile mari de tip neolog se numesc adesea „templu” (de exemplu, Templul Coral).

Arhitectura lăcașului

Se mai numește: Sabat, Shabbat

Ziua de odihnă a evreilor, de vineri seara la apus până sâmbătă seara; începe cu aprinderea lumânărilor și binecuvântarea vinului și a pâinii.

Sărbători și posturi

Se mai numește: tallit, șal de rugăciune

Șalul de rugăciune, alb cu dungi, cu ciucuri (țițit) la colțuri, purtat de bărbați la rugăciunea de dimineață.

Veșminte

Se mai numește: filacterii

Două cutiuțe de piele cu versete din Tora, legate cu curele pe braț și pe frunte, la rugăciunea de dimineață în zilele lucrătoare.

Obiecte de cult

Se mai numește: Pentateuhul, sulul Torei, Sefer Tora

Primele cinci cărți ale Bibliei, scrise de mână pe un sul de pergament; citirea Torei este centrul slujbei de Șabat.

Cărți și texte