Biserica Bucur Ciobanul

Clădită în 1416 din zid de Ion Mircea I Basarab (Mircea cel Bătrân) - domnitorul Țării Românești, Duce al Făgărașului și biruitor al ținutului Dobrogei de pe peste Dunăre, pe locul fostei biserici de lemn, care prin legendă a fost ridicată de ciobanul Bucur, întemeietorul orașului București. Rezidită în 1742.

"Biserica Sf. Atanasie ce este afara de curtea Manastirii Radu Voda”, cum este inscris intr-o catagrafie din 10 mai 1853, este situata pe malul drept al Dambovitei, pe o colina. La inceputul secolului XIX era raspandita legenda care lega ridicarea bisericii de numele ciobanului Bucur, intemeietorul asezarii Bucuresti. Tot din traditia orala s-a presupus ca aceasta biserica a fost zidita de catre Mircea cel Batran, in anul 1416 si s-a alcatuit si o pisanie, in 1869, an in care a fost renovata. Este consemnata ca "Biserica Bucur" intr-o harta a Bucurestilor din 1844-1846. Dovezile istorice atesta ca lacasul este zidit in secolul XVII si refacut la inceputul celui de al XVIII-lea veac. “Biserica zisa a lui Bucur Ciobanul (spune Ionnescu Gion, istoricul Bucurestilor până în anul 1899) este un paraclis zidit probabil pe la 1793 în spatele marii Manastiri a lui Radu Voda, ca sa fie bisericuta pentru cimitirul acestei manastiri, după cum se obisnuieste la toate manastirile. Are hramul sfintilor Atanasie si Chiril, patronii de obste ai cimitirelor, si caramizile gasite acolo poarta data de 1743. Si atata tot după istorie. E putin, dar este adevarat".

De dimensiuni modeste, dar bine proportionata, constructia este dominata de o turla simpla, cu streasina larga ca o ciuperca, acoperita cu sindrila ca si întreaga constructie. Stilul rustic al constructiei, cu un pridvor ca prispa unei case taranesti, da un aspect de un rar pitoresc acestui lacas. Usa si ferestrele au incadramente din piatra sculptata, aplicate cu prilejul renovarii din 1909-1910. Intrarea se face printr-un pridvor cu arcade sustinute de stalpi subtiri din lemn. Actuala constructie de caramida, dupa cum atesta o însemnare de pe tampla, dateaza de la 1705. In interior, pe peretii varuiti sunt expuse icoane vechi pe lemn, sticla, metal, servete cu broderii taranesti. Una dintre icoanele de pe catapeteasma este datata 8 februarie 1705. Tampla este din lemn cioplit cu barda, cu brauri late avand motive florale. Stranele din lemn masiv, rabatabile au o taietura deosebita (apartinand arhitectului Anghel Marcu, 1986).