Biserica Sf. Dumitru Colentina

Parohia a luat ființă odată cu construirea, în anul 1839, a bisericii vechi, cu hramul Sf. Dumitru, având drept ctitori pe preotul Dumitrache Domițian și soția sa Stana, în timpul domnitorului Alexandru Ghika și a mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei.

Hotărârea construirii actualei biserici a fost luată de un Comitet de inițiativă, format din consilieri și enoriași locali în frunte cu Nicolae Rădulescu – Fotache, în anul 1910. Inițiativa s-a datorat faptului că biserica veche devenise neîncăpătoare față de numărul enoriașilor ce alcătuiau parohia.

Piatra de temelie a actualei biserici s-a pus în anul 1924, la circa 30 de metri spre nord față de altarul vechii biserici.

Lucrările de construire s-au executat în mare măsură prin osârdia și cheltuiala bunului credincios Nicolae Rădulescu – Fotache și a soției sale Maria, care au devenit ctitorii principali ai noii biserici. O contribuție de seamă la finalizarea lucrărilor sfântului locaș a avut-o și primăria municipiului București.

Biserica a fost sfințită în anul 1934 sub arhipăstorirea primului patriarh al României, Miron Cristea.

În anul 1935 biserica veche a fost demolată, iar pe locul Sfintei Mese a altarului, s-a construit o troiță de lemn, care în anul 2006 a fost înlocuită cu un mic monument alcătuit dintr-o cruce sculptată, din piatră de Albești, având pe postament pisania vechii biserici. Această frumoasă cruce a fost ctitorită de domnul Victor Corneliu Dorojan și doamna Ștefania Ștefănescu.

În urma cutremurelor din anii 1940, 1977, 1986, 1990 în pereții bisericii s-au produs importante crăpături, spărturi și fisuri, care constituiau un real pericol, atât pentru existența sfântului locaș cât și pentu siguranța credincioșilor care luau parte la sfintele slujbe.